o poveste ficțională inspirată dintr-un jurnal intim
despre sex, iubire, cuplu, prietenie. imaginarea unor fapte reale trăite de o minte liberă și psihedelică precum a personajului.
gând
Solicitați un link
Facebook
X
Pinterest
E-mail
Alte aplicații
-
m-am cufundat în mine la mare adâncime.
lăsând nepunticios, şoaptele să mă adoarmă. şi nu-i nimic grav în aceasta, dar nu-i la fel ca şi atunci, când suflul cald în ureche îmi bătea, iar inima-i sălta din ce în ce mai sus . . .
m-am cufundat în mine,ca de fiecare dată simt un puț din care văd doar zidul și punctul alb de sus. e atât de întuneric încât nu ma văd, dar mă privesc prin cuvinte și semne. dar știi ce? în mine e cald și bine. și poate ca e un puț în care sunt ascunse multe comori textul tău..mi-a făcut inima destul de ușoară cât să mă înalț pană la gura lui și să privesc cerul
Întâmplător am simţit atunci că ţin la ea şi nu o zi sau două, o întreagă primăvară. Ţipând de fericire, îi zic : - Păsările ce rămân aici în iarnă, unde plutesc oare ? O fi ţinutul lor în vale, atunci când oraşul noaptea moare ? - Trec foarte lent, vezi dragule ? Timp de-ascuns ele nu au, înaintează printre nămeţi iar orizontul li se deschide. Care ţinut ? Ce nebunie ? Hai urcă înapoi! Fără tine copacul nu-i copac . . . . - Iar fără tine marea nu e mare . . . Iar ei surâd mereu şi se sărută. Trece, abia mişcând, o altă iarnă . . . în ritmuri întrerupte, în guri de rai şi pe pământ rece, pe lângă noi o a treia primăvară trece. Mănunchi de ani să tot mai vină, gloria noastră bătrâna ea să ne cuprindă. Şi ţi-aş muşca iar gura-ţi frumoasă când stăm liniştiţi pe iarba caldă, într-o tăcere aproape rituală . . .
Au innebunit salcamii De atata primavara, Umbla despuiati prin ceruri Cu tot sufletu-n afara Si l-au scos de dimineata Alb si incarcat de roua Cu miresme tari de ceruri Smulse dintr-o taina noua Au innebunit salcamii Si cu boala lor odata S-a-ntamplat ceva imi pare Si cu lumea asta toata Pasarile aiurite Isi scot sufletul din ele Pribegind de doruri multe Calatoare printre stele S-a-mbatat padurea verde Nu mai e asa de calma, Tine luna lunguiata Ca pe-o inima in palma Nu-mi vezi sufletul cum iese In haotice cuvinte, Au innebunit salcamii Si tu vrei sa fiu cuminte? - Arhip Cibotariu
Comentarii
Frumos , simplu şi foarte frumos.
profunde rinduri..
si aia e una din pozele mele preferateee. <3
și poate ca e un puț în care sunt ascunse multe comori
textul tău..mi-a făcut inima destul de ușoară cât să mă înalț pană la gura lui și să privesc cerul