29 decembrie

" Chiar dacă aş face abstracţie de ţărm, ar fi greu să mă înşel asupra anotimpului în care mă aflu. Vântul urlă uneori ca o haită de lupi, acoperind zgomotul valurilor. Când se domoleşte, marea rămâne totuşi friguroasă şi ostilă. E îngălbenită de alge putrede şi nu cere ochi care să o privească. Deasupra ei, ploaia din timpul nopţii a lăsat o pâclă fumegoasă care face dimineaţa să semene cu un chiparos posomorât şi sensibil. Încerc să-mi imaginez cum va arăta totul sub soarele arzător de iulie.. o baie în mare  şi trupul întins pe nisipul cald valorează atunci cât un tratat de fericire. Prin rana mea se vede un cer frumos şi pustiu. " Prin ochii mei se vede speranţa, şi nu vorbesc aici de durerile mele, cât despre destin, şi nu-mi doresc nemurirea decât poate lângă tine. Dacă nu eşti tu, eu nu doresc nimic, nici măcar iubire. Nu sunt în stare să las amintire pământului ce m-a ţinut vie, nu pot nici să mint şi să uit. Nu încape îndoială că te-am rănit. Veţi muri şi voi car...

Văd nebuni frumoşi ai bulevardelor pustii, sufocare de suflete, spirite libere în aer. Suflă vântul prin timpane iar nebunii aleargă spre soare pe o rampă de frunze arămii. Adormiţii strălucesc deasupra apei curgătoare. Campionii au ajuns dar nu mai e loc pe munte. Satelitul inimii lor e ridicat şi trimis în univers. De aici, cerul pare a fi un covor din baloane tăcute ce se înalţă mai sus, şi mai sus. Stau în faţa lucrurilor neputând întoarce capul pentru a privi în altă parte. E un vis, iar în vis, nu mi-am închipuit nimic. Totul este ceea ce vezi. În vis totul e vis, nu e timp de rătăciri. Un dar al imaginaţiei care lipseşte anumitor persoane, altminteri înzestrate cu o vie inteligenţă. Sunt o visătoare . . . cu ochii deschişi ca să nu ratez nimic. Sunt o visătoare . . . şi cândva satelitul inimii mele se va lansa. Cândva . . .

ce realitate trăieşte prostul ? şi cel mai important . . . cum comunici cu prostul pentru a îl înţelege ? de fapt, cât de des comunici tu cu el ? în primul rând nu comunici tu cu el ci viceversa. prostul are pretenţia de a menţine şi conduce discuţia. de câte ori ai ridicat tonul la el şi ai văzut că sare ca ars ?  nu ridica tonul la proşti, te va lua durerea de cap. nu o forţa cu metafore, ce e echivoc e de nepriceput. foloseşte lucruri clare, concrete. răbdare şi coerenţă. prostul se abate de la subiect mereu. nu fă glume, nu le înţelege, va spune că ai ceva cu el. ce e mascat clar e bine ascuns pentru el. deci nu fii original, generalizează. nu arăta că te plictiseşti. îşi va da dreptate şi va privi fericit, entuziast situaţia. nu te enerva, nu jigni, nu te speria, nu fi violent, nu riposta. va crede că sunteţi la acelaşi nivel. fii conştient că de cele mai multe ori vei pierde aceste lupte. fă-o cu fineţe, graţie. sper să vă fie de folos, doar să staţi bin...

ce speranţe de schimbare, ce atitudini. cine vă înţelege ? există oameni atât de proşti, încât ajungem să deţinem noi incapacitatea de a îi înţelege. fraţilor, căci ne e dat de la Dumnezeu să fim fraţi, vă dau o prăjitură. ba nu, vă chem la mine şi vă dau şi o cană; cană plină cu . . . ce vreţi voi. că la cât de dulci sunt prăjiturile, gândurile voastre se vor topi şi se vor prelinge pe ţesutul gros al intestinului. îl clătiţi bine. vom vorbi despre educaţie. o anecdotă mizeră pentru voi. aţi băut toată cana ? să începem. nu cu biciul, educaţie, nu cu biciul. ce ţi se întâmplă ţie e ereditar sau când te-a fătat măta asistentele ţi-au spălăcit creierul şi pete de alb rămase în urma clorului au ocupat o suprafaţă mare în carapacea ta ? nu mă lua în serios, dar nici în glumă. adică, vezi tu, înţelegi, incertitudinea asta dezvoltă teorii proprii. să te cred retardat sau doar prin mediocritate, superficialitate şi nivel de personalitate scăzut, media fiind ZERO se caracterizează grupa...

oameni inspiră oameni. şi fără să vrei, mulţi oameni ţi-au dat un impuls. nu îi cunoşti, dai ai senzaţia că ţi-au vorbit cândva. oamenii sunt aceeaşi, modul în care te atrag e diferit.

m-am gândit să merg la meci. la meci de fotbal. în orice găseşti ceva drăguţ. seara,  mă duc la concert viţa de vie.   nu văd multe. aceleaşi lucruri : adolescenţii-bucurându-se de infama atmosferă. soliştii - bucuraţi de faptul că beţivii mici au chitări pe care le cară în spinare. m-am dus acasă şi m-am culcat. dimineaţă, hopa sus trezirea. are loc delta drag racing. toţi prezenţi suntem atraşi de godzilla, cea mai puternică maşină aflată în concurs. ochii nu mai au cuvinte. a început săptămâna. mă duc pe brânci la şcoală.

Dacă ne grăbim vom găsi şi noi un loc.

Unii chiar îşi văd cugetarea adâncită rău în meditaţie. Mai mult căcat mâncat pe măsură ce inspiraţiile lor şi idealurile cresc. Ai avea o unică provocare, lupta cu prostia. Ar fi posibile mai multe, depinde de context, dar asta e majoră. Poftă bună oamenilor care oriunde întorc capul, nu întâlnesc altceva decât căcatul ! hai la bere !

Am văzut ceva interesant. O campanie ce promovează o Românie curată, verde. Toţi bloggerii şi-au pus  sigla campaniei cu " Eu păstrez România curată " mi-aş pune-o şi eu, dar aş mai adăuga " Păcat că alţii nu o fac ". Campanii cu spirit, se vede.