a polaroid world

ce speranţe de schimbare, ce atitudini. cine vă înţelege ?
există oameni atât de proşti, încât ajungem să deţinem noi incapacitatea de a îi înţelege.
fraţilor, căci ne e dat de la Dumnezeu să fim fraţi, vă dau o prăjitură.



ba nu, vă chem la mine şi vă dau şi o cană; cană plină cu . . . ce vreţi voi.

că la cât de dulci sunt prăjiturile, gândurile voastre se vor topi şi se vor prelinge pe ţesutul gros al intestinului.
îl clătiţi bine. vom vorbi despre educaţie.
o anecdotă mizeră pentru voi.
aţi băut toată cana ?
să începem.

nu cu biciul, educaţie, nu cu biciul.

ce ţi se întâmplă ţie e ereditar sau când te-a fătat măta asistentele ţi-au spălăcit creierul şi pete de alb rămase în urma clorului au ocupat o suprafaţă mare în carapacea ta ?
nu mă lua în serios, dar nici în glumă. adică, vezi tu, înţelegi, incertitudinea asta dezvoltă teorii proprii.
să te cred retardat sau doar prin mediocritate, superficialitate şi nivel de personalitate scăzut, media fiind ZERO se caracterizează gruparea ta de oameni din care faci parte ?
sunt rea ? hai că îţi mai torn o cană cu . . . ce vrei tu. ţi s-a uscat gâtlejul, te văd cum înghiţi în sec.
degeaba, nimeni nu mai poate schimba ceva la tine, nici măta nu a reuşit.
dar dacă ţi-ar fute cineva o bătaie, ai mai fi poponar sau lezbi ? sau un cocălar epilat cu bicu pe picioare sau ras la subraţ până la vene că  nu suporţi pilozitatea, care constituie unicul tău caracter sexual secundar.
semeni cu o pizdă.
cât de des te dai cu lac ?
îţi zic eu, cam cât de des mă şterg la cur după ce mă cac.

mai vrei prăjitură ?
ieşi dracu afară, trimite-o pe măta, se descurcă ea, doar e fată mare, îţi va face rost.




Comentarii

Cric Boss a spus…
Atata sfecla iradiata !! Si toate astea din cauza CErnobilului :(
29decembrie a spus…
=))
monell a spus…
moama moama...ce dur a fost articolul asta..

imi place...zici totul pe fata....si acest articol parca imi aminteste ce cnv cunoscut:-?...
dex a spus…
dur ... :)

Postări populare de pe acest blog

Sub arcadele de fluturi

Sâmbătă, ziua 16. Mă opresc din când în când să privesc în spate