nori in august

-
"Printre zambetele false, printre “prietenii” care nu inteleg, printre cei care m-au inlocuit, printre lacrimile din fiecare noapte, printre cartile citite cand personajele de acolo erau singurele care imi tineau companie, printre muzica, dezamagiri, greseli..m-am gasit pe mine, aia veche si adevarata. E de bine…"


azi n-am murit, azi am clipit si sperat neincetat ca fericirea imi va bate-n usa. azi, m-am inselat.

 sursa : tumblr.com

Comentarii

Alexandra a spus…
Fragmentul suna exact ca mine, si ca felul in care ma simt in acest moment, tinuta captiva in poveste personajelor fictive.
18:02
Pauza De Tigara a spus…
minunat:X
18:14
dmd. a spus…
norii stărilor fragile,
norii-s toţi
când strâng pupile.
dmd.
19:48
. a spus…
am ametit:))
10:06
Unknown a spus…
realizez ca maine va fi tot azi :<
oare va venii fericirea?
frumos :)
12:56
Anonim a spus…
Stii cum se zice: fericirea e in noi. Nu trebuie sa te intristeze persoanele care sunt pasagere in viata ta. Nu au taria sa ramana in ea, atata tot. Cum si norii de ploaie sunt trecatori pe un cer senin.
19:49
Unknown a spus…
doamne cât îmi place :x
22:06
Anilei a spus…
Cartile nu ne lasa niciodata la greu, uneori am impresia ca singurii mei prieteni adevarati sunt personajele din cartile pe care le citesc! De multe ori ma insel, insa, realitatea intotdeauna ne rezerva ceva frumos ce urmeaza dupa tristete! Si totusi, cartile sunt mereu acolo, pentru noi...:D
21:51
Maia a spus…
Si ce minunat ar fi sa gasim ziua de azi mereu.
13:48
Anonim a spus…
"e de bine.." :(
17:32
Amelie Glass ☠ a spus…
Ai dreptate...cartile sunt singurii prieteni adevarati...
12:26
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Au innebunit salcamii

-
Imagine
Au innebunit salcamii De atata primavara, Umbla despuiati prin ceruri Cu tot sufletu-n afara Si l-au scos de dimineata Alb si incarcat de roua Cu miresme tari de ceruri Smulse dintr-o taina noua Au innebunit salcamii Si cu boala lor odata S-a-ntamplat ceva imi pare Si cu lumea asta toata Pasarile aiurite Isi scot sufletul din ele Pribegind de doruri multe Calatoare printre stele S-a-mbatat padurea verde Nu mai e asa de calma, Tine luna lunguiata Ca pe-o inima in palma Nu-mi vezi sufletul cum iese In haotice cuvinte, Au innebunit salcamii Si tu vrei sa fiu cuminte?                                                                                                           - Arhip Cibotariu
Citiți mai multe

Oamenii sunt nişte curve

-
Nu pot să răzbat când mâinile îmi sunt strâns legate în lanţurile valurilor de prostie. Nu pot să mişc capul, nu pot întoarce privirea. Îmi aduceţi ca argument veşnica transformare a zăpezii în apă- neaua se aşterne, apa se infiltrează în pământ. Acelaşi proces. Trecerea timpului lasă amprente pe chipul oamenilor, în timp ce natura rămâne aceeaşi- protestez. Trecerea timpului lasă amprente în experienţaele oamenilor, în convingerile lor, în atitudinile şi în modul de gândire. Trecerea timpului e un rahat pentru mine. Marea a trecut şi ea prin timp, însă pentru mine pare să rămână aceeaşi- acelaşi chip, aceeaşi grandoare, aceeaşi superioritate în acordarea de lecţii- de la ea am învăţat că dacă îmi doresc să realizez ceva, nu trebuie să renunţ niciodată. Ambiţia ei e demonstrată- la fiecare secundă, aduce din larg, de atâtea milioane de ani, câte un val. Şi nu s-a plictisit. Eu de ce să renunţ la cauza mea? Rahatul pe care mi-l tot serviţi nu-l mai înghit, serviţi-l altora, eu mi-am ...
Citiți mai multe