Sub arcadele de fluturi
Întâmplător am simţit atunci că ţin la ea şi nu o zi sau două, o întreagă primăvară. Ţipând de fericire, îi zic : - Păsările ce rămân aici în iarnă, unde plutesc oare ? O fi ţinutul lor în vale, atunci când oraşul noaptea moare ? - Trec foarte lent, vezi dragule ? Timp de-ascuns ele nu au, înaintează printre nămeţi iar orizontul li se deschide. Care ţinut ? Ce nebunie ? Hai urcă înapoi! Fără tine copacul nu-i copac . . . . - Iar fără tine marea nu e mare . . . Iar ei surâd mereu şi se sărută. Trece, abia mişcând, o altă iarnă . . . în ritmuri întrerupte, în guri de rai şi pe pământ rece, pe lângă noi o a treia primăvară trece. Mănunchi de ani să tot mai vină, gloria noastră bătrâna ea să ne cuprindă. Şi ţi-aş muşca iar gura-ţi frumoasă când stăm liniştiţi pe iarba caldă, într-o tăcere aproape rituală . . .
Comentarii
frumos.:)
@ invizibilul : din nou :">.
@ pioneza : de fiecare data cand eu te citesc pe tine frumosul ma impresioneaza. multumesc :*.
Nice.
mf
@ Blair : :*
Frumos :)
si daca am specificat asta, tind sa cred ca am omorat ulterioarele intrebari care s-au ivit in mintea mea dupa doar 3 randuri.
dar spune-mi. tu unde vezi problema, unde? in nereciprocitate?
@ Bodahh : cum ii spuneam mai sus, acolo vad problema, poate si in durerea pe care ti-o provoaca nestiinta in privinta sentimentelor celuilalt, dar teama.. teama e un sentiment complex, poate distruge sau poate consolida iubirea ta pentru celalalt. ma bucur ca imi zici Gabi,nu multi o fac, nu aici pe blog, ci si in realitate. sa iti spun ... cum ?
Da, cred ca e o problema cand iubesti... :)
Foarte frumos 29decembrie. Imi plac amintirile ce mi le trezesc cei din blogosfera. Cred ca pot fi clisee pentru indragostiti.
Îmi place.