Să nu te superi pe mine niciodată, pentru că voi greși întotdeauna
Când nu mă simt confortabil în propria-mi piele. Când o să vreau să fug din cauza unei frici senile, pe care nu o recunosc și o trăiesc pentru prima oară. Devin energică și mă enervez ușor. Să mă înțelegi și nu să mă constrângi. Ori dacă o faci, să fie din iubire.
Când peste săptămâni de agitație, vreau să sfârșesc în pat la mine. Cu un pahar de vin și multe alte lucruri . . la îndemână. Și nu e vorba că nu te vreau alături, ci că am nevoie de mine, ca să-mi recâștig calmul.
Când îmi amintesc cum e să ai bărbați în jurul tău, iar eu să fiu parte din universul lor. Să schimb idei, expresii, să fiu naivă, să mă joc ca un copil. Și după care mai apoi, să-mi treacă. Din nimic,din neputință, din lipsă de atenție, din lipsa de orice care mă cuprinde. După care, apoi, să te iubesc pe tine. Zile, săptămâni, până facem un întreg . . din ce vorbeam mai înainte.
Când mă concentrez la reușită și tu ești ca musca vara pe pereți, când e caniculă și te ascunzi în casă, mai lângă fereastră, poate bat vânturile polare. Și în munca mea, așa concentrată cum sunt, tu bâzâi la ureche. Și devii insistent iar eu irascibilă. Nu fă asta, ieși pe geamu ăla deschis în schimb, că altfel te omor eu. Cu șlapi, cu o carte, cu ceva . . .
Când termin de mâncat și uit să te mai întreb. Aici nu mai ține de mine, ține de zei.
Greci.
Când fac gesturi strâmbe și te supăr, iar tu-mi ascunzi mereu faptul că ești stânjenit. Dar nu renunț și insist. Apoi totul se rezolvă . . în bucătărie, pe scaun, în pat, în picioare, un loc oricare.
Nu mai am cerneală, dar am ideea următoare în minte. Mă duc să-mi aprind o țigară.
Când peste săptămâni de agitație, vreau să sfârșesc în pat la mine. Cu un pahar de vin și multe alte lucruri . . la îndemână. Și nu e vorba că nu te vreau alături, ci că am nevoie de mine, ca să-mi recâștig calmul.
Când îmi amintesc cum e să ai bărbați în jurul tău, iar eu să fiu parte din universul lor. Să schimb idei, expresii, să fiu naivă, să mă joc ca un copil. Și după care mai apoi, să-mi treacă. Din nimic,din neputință, din lipsă de atenție, din lipsa de orice care mă cuprinde. După care, apoi, să te iubesc pe tine. Zile, săptămâni, până facem un întreg . . din ce vorbeam mai înainte.
Când mă concentrez la reușită și tu ești ca musca vara pe pereți, când e caniculă și te ascunzi în casă, mai lângă fereastră, poate bat vânturile polare. Și în munca mea, așa concentrată cum sunt, tu bâzâi la ureche. Și devii insistent iar eu irascibilă. Nu fă asta, ieși pe geamu ăla deschis în schimb, că altfel te omor eu. Cu șlapi, cu o carte, cu ceva . . .
Când termin de mâncat și uit să te mai întreb. Aici nu mai ține de mine, ține de zei.
Greci.
Când fac gesturi strâmbe și te supăr, iar tu-mi ascunzi mereu faptul că ești stânjenit. Dar nu renunț și insist. Apoi totul se rezolvă . . în bucătărie, pe scaun, în pat, în picioare, un loc oricare.
Nu mai am cerneală, dar am ideea următoare în minte. Mă duc să-mi aprind o țigară.
sursa: https://www.facebook.com/acidtrip25/?fref=ts
Comentarii