păcatul
tu ştii c-un vers nu semnifică plecarea
că toată ploaia
care va veni în toamnă, o s-alunge tot cei acru şi murdar
în întunecata depărtare.
că simt că uneori sfârşitul e aproape
şi clipe lungi, determinate, de ale vieţii suferinţe
au să vină peste noapte şi-au s-alunge tot cei acru şi murdar
cruţaţi vor fi doar doi ori unul, de al supărării tunet
iar restul în ape tulburi or zăbovi sau se vor duce
pe al întunericului culme.
căci cei murdar se curăţă, iar cei acru se-ndulceşte
dar păcatul, păcatul se plăteşte . . .
că toată ploaia
care va veni în toamnă, o s-alunge tot cei acru şi murdar
în întunecata depărtare.
că simt că uneori sfârşitul e aproape
şi clipe lungi, determinate, de ale vieţii suferinţe
au să vină peste noapte şi-au s-alunge tot cei acru şi murdar
cruţaţi vor fi doar doi ori unul, de al supărării tunet
iar restul în ape tulburi or zăbovi sau se vor duce
pe al întunericului culme.
căci cei murdar se curăţă, iar cei acru se-ndulceşte
dar păcatul, păcatul se plăteşte . . .
Comentarii
Namaste
Mult!:x
Talentato!:*
Felicitarile mele :X
Tocmai faptul ca am fost indobitociti ca avem pacate, ne-a intors mereu aici.
Fiecare consum este o rotatie perfecta. Acel efect de bumerang care mereu se intoarce la sursa, pana la arderea finala.
Pacatul iertat e un paradox cu ceea ce credem noi ca am fi epuizat.
E mult de zis, oricum fiecare intelege ce vrea :)
PS: 29 dec@
Doar ce-i frumos recunoaste frumosul
Namaste
versurile is frumoase
p.s.: multumesc mult pt aprecierea de la ultima poezie. as fi mai mult decat onorata daca ai posta-o. serios.:)