care să fie ?

şi de-o fi să mor, nu voi  fi nici rege, nu voi fi nici orb
voi fi râvnit pentru viaţa care-am dus-o
de-o fi să mor, să fie seara, să fie plină de surâs şi vânt
şi de-o fi să mă îngroape, nu în pământ, nu în deşert
ci doar în mare, e tot ce cer.

căci ce-i mai umilit şi ruşinos în faţa mării întinse
decât un om viu sau mort
atât de mic şi transperent în ale minţii
pierdut, incapabil şi necopt.

noi nu ne înţelegem universul
noi nu ne-nţelegem, uneori, nici pe noi.
văd acuma plutind goi, pe întinderea albastră
oameni, suflete, strigoi
căci doar stând în faţa mării şi făcând parte din ea
unii şi-au aflat menirea.

Comentarii

Ami a spus…
Ai dreptate. Noi nu ne intelegem pe noi insine, asa ca de ce sa-i intelegem pe altii?
Si da, marea te face sa te simti mic si neinsemnat, insa intotdeauna exista balti. :D
Flyerboy a spus…
Genial . "noi nu ne înţelegem universul
noi nu ne-nţelegem, uneori, nici pe noi." Bravo ;;)
C.L.M. a spus…
Chiar ca nu ne intelegem nici pe noi :)

Doamnee ce talent ai :) ia sa-mi dai si mie :D

Scrii niste poezii tare frumoase:D

Pupici:D ms pentru vizita:D
Mademoiselle a spus…
marea e mormantul tuturor viselor..
foarte frumos scris !
tanciu a spus…
"căci doar stând în faţa mării şi făcând parte din ea
unii şi-au aflat menirea.". astea versuri mi-au plăcut în special.
tu şi scrierile tale despre mare mă vindecă, acum sint convinsă că marea nu e plăcere...e obsesie.
Irina Constantin a spus…
Extraordinare versuri,bravo :)
Anonim a spus…
ai foarte mare dreptate..
Anonim a spus…
Frumoasa poezie!
CT ( cette) a spus…
Cat imi place :x. Foarte frumoasa 8->
s. a spus…
http://www.youtube.com/watch?v=vG0Uy8YPdaU&feature=player_embedded#at=157
Superba poezia!:X
Dominic Tautan a spus…
Uneori, doar in valuri ma regasesc...ma caladesc din nou ca un puzzle descompus in mii de bucatele...si alerg pe sosele incinse, pana pe nisip, altfel n-am aer...caci nu pot sa respir fara mare, iar ea, fara tarm, nu poate sa-mi suspine dorul...

Superbe randuri.
Pace si dragoste!
Andrei a spus…
cum sa nu iubesti fetele si marea?
cand ajung pe blogul tau intru intr-o stare de melancolie :)
e superba :x
Father a spus…
fetele - iubirea!
Marea - nemurirea!
este tot ce imi doresc!
D. a spus…
ai foarte mare dreptate
Mallynna a spus…
Minunate versuri!
Trubadurul Vesel a spus…
in comparatie cu marea , suntem un nimeni intradevar ... imi place viziunea ta .. nonconformista :*
Trubadurul Vesel a spus…
Marilyn Monroe , secrete , glorie si tragedie - J. Randy Taraborrelli
Only Books a spus…
Tare!:]
metafizicx a spus…
superb:)
Jimmi a spus…
m-a facut sa ma gandesc la un testament..mirobolanta poezie:))
Lex. a spus…
văd acuma plutind goi, pe întinderea albastră
oameni, suflete, strigoi

Superbe versurile astea. Mi-au ajuns la inima.
Scrii foarte frumos. Felicitari :)

Postări populare de pe acest blog

Sub arcadele de fluturi

Sâmbătă, ziua 16. Mă opresc din când în când să privesc în spate