Luciditate amară
am constatat cât de frumos este să te privesc. am constatat multe de-alungul timpului doar privind în ochii tăi. am descoperit un lac în ei, năpădit de tufe mici somnoroase şi mirosind a plantă nouă. am văzut un pescar cu barca sa pe lac, unde vântul suna ca nebunu printre trestii. nuferi uşor pluteau deasupra luciului înverzit de alge putrede. cu sălcii la mal şi plângătoare, cu flori dulci mirositoare, am constatat cât este de frumos să-ţi revăd ochii.
cum mă pierd şi galopez ca o ţicnită, cum sunt născută ca să zbor prin al meu destin, de tine preaplin.
cum să constat acuma că totu-i pe sfârşite, ca ape dulci sufletul n-au să-mi mai învie şi că nici ruga sau iertarea n-au să te aducă înapoi.
cum să-mi repet crudul adevăr dacă şi zilele alungite îmi pier ?
cum mă pierd şi galopez ca o ţicnită, cum sunt născută ca să zbor prin al meu destin, de tine preaplin.
cum să constat acuma că totu-i pe sfârşite, ca ape dulci sufletul n-au să-mi mai învie şi că nici ruga sau iertarea n-au să te aducă înapoi.
cum să-mi repet crudul adevăr dacă şi zilele alungite îmi pier ?
Comentarii
devine amara daca o indulcesti
cu un sarut macar imaginar.
Iubirea pastreaz-o ca pe o
icoana a sufletului tau,
pastreaz-o curata si spune-ti
in gand "iubesc Iubirea". Te vei
ruga ei si ea va veni sa te ajute
atunci cand sufletul te doare.
Iubirea te iubeste, pastreaz-o in
inima si nu o departa de tine.
Stii,iaste un citat, cred ca Maquez este autorul, care spune cam asa: daca iubesti cu adevarat pe cineva lasa-l sa plece; daca se intoarce la tine, atunci e al/a tau/ta pentru vecie :)
Te citesc cu placere.