La botul calului

îmi plac oamenii, în special cei care tac.

cineva să îmi parfumeze camera într-o mireasmă ca cea a florilor de cireș.
cineva să îmi salveze ziua din calea rătăcirii în cearșaf.
îmi place luna ridicată deasupra valurilor și a digului care sparge marea-n două.
îmi place să simt nisipul rece sub tălpile-mi uscate.

cineva să deschidă ușa poștăriței care bate neîncetat.
cineva să răspundă la telefonul din hol.
cineva să îmi mute postul tv.
cineva să alunge păsările de la geam, mă deranjează cu fericirea lor.

îmi place votca, în special cu apă tonică.
mă mulțumesc și cu niște prune uscate.
cineva să aducă marea la mine-n pat, sufăr de astm cronic, am nevoie de briză, am nevoie de aer sărat.


măcar pentru azi . . . cineva ?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sub arcadele de fluturi

Sâmbătă, ziua 16. Mă opresc din când în când să privesc în spate