29 decembrie

Aniversare. de 29 decembrie

Plânsul ia forma de chin şi aşterne culoare pe-ai tăi obraji argintii deschişi înspre ocean. Spune-mi unde ar trebui să plec, unde să fiu cu tine traversând pe lacuri de ninsori, unde sărutul să-ntâlnească braţul tău fierbinte, unde pentru o clipă să-ţi aştern mulţimi de muguri roditori iar un anotimp să poată fi o veşnicie. Blestemată să-mi fie odihna iar ceasul să picure frig şi tăcere. Te văd şi-acum  dansând în haine transparente, prin care trupul fraged de catifea, de miere, e cuprins de braţele mele. În infinit ţi-e pierdută nepăsarea care mă ucide, dar mai tare ucide parfumul tău. Ochii mei sensibili sunt pierduţi pe drumuri albe de când ne-am iubit pe masa rotundă şi oasele-ţi mici trosneau de fericire. Temător visez că mă voi întoarce la tine, dar aici, pe ţărmul răscolit, se zidesc minţi îndurerate şi iartă-mi absenţa, dar e necesară. Alerg spre apă ca un nebun sperând ca vinovatele plăceri ea să mi le spele. Câtă muzică traversează valurile înspumate . . . dar tu iubito...

Mi-e dor să pictez. La fel cum mi-e dor să văd marea înspumată. Dar mai dor mi-e de început . . . începutul vechi al iubirii. Să-l văd în fiecare zi, pentru prima oară. Mi-e dor de tine-n pat la fel ca de plimbările în nopţi reci şi târzii. Şi nu exagerez, mi-e dor de pielea ta fină, dar mai mult îmi lipseşte mirosul tău de pe hainele-mi purtate. Timpul îmi poate şterge rătăcirile de dor ale unui om care iubeşte cu adevărat. Mi-e dor să cred ce-a zis William, că iubirea e o nebunie ce poate fi iertată. Mi-e dor să-ţi aud vocea spunându-mi că mă ierţi. Consideră-mi iubirea o trădare şi uită-mi tristeţea sufocantă din ochii de atunci. Crezi că în numele iubirii, mă poţi ierta ? Dacă nu , nu o face . Focul iubirii mele nici o apă nu-l poate stinge. Ţi-am zis că trăiesc cu dragoste momentele din urmă ? Ţi-am zis că mi-e dor să te revăd pe tine şi buzele tale cărnoase, livide ? Ţi-am zis, dar mereu deschizi poarta uitării şi te avânţi în ea. Mi-e dor să fim pierduţi în Paradis, dar tu p...

O mare parte din tine vrea sa devina o persoana influenta, dar rezultatul pare a fi fara succes? Un simplu click si succesul e gratuit. Alatura-te cititorilor blogului-terapie, incarcat de sfaturi si indrumari catre descoperirea secretelor succesului,  ilustrari dupa autori aflati in plina glorie care tind sa elogieze o multime de adevaruri fundamentale. Cam asa isi incepe activitatea proaspatul blog -terapie de succes-, ce-i drept promitator. Raman placut impresionata de intentia si chiar ideea de a darui un sfat care sa capete contururi precise in relatiile cu cei din jurul meu. Va asigur ca o simpla vizita , adresa  este specificata in lista mea de bloguri, va va determina sa deveniti fideli. Deci hai la terapie de succes, e gratis ! :) http://terapiedesucces.blogspot.com

Am o imensă speranţă că vei rămâne tu însuţi. Imensă, dar nu nesfârşită. . . . Priveşte-ţi ochii gălbui prin fereastra spre stele şi cândva vei găsi o cale de a face oamenii fericiţi, să râdă. Găseşte-ţi inima din care te-ai născut şi refuz-o pe cea străină. Aruncă-te în braţele iubirii şi dă libertate trupului tău livid. Uită-te prin ochii mei la buzele tale şi-ţi vei dori ceva mai mult de atât. Mângâie-mi coapsele fierbinţi şi gura-mi va surâde. Nu fi speriat, strecoară-ţi mâna prin părul meu ostil. Sărută-mi lobul cald, timorat cu o tainică migală. Ridică-ţi capul de pe cearşaful putred şi valuri de tandreţe vor trece peste tine fără să te înece. Melancolia ţi se vede întipărită pe chipul tău aprins de nelinişte. Şi unde duc toate acestea, nu voi şti . . . dar pot afla. Şi e un singur mod . . . credeam că l-ai uitat, când tu de fapt nu l-ai cunoscut vreodată.

Ne-am legat la ochi şi am privit spre stele. Vuietul mării ne purta în neant. Te rog, nu transforma această clipă în eroare a eternităţii şi te rog nu lăsa disperarea să cadă peste toate ceasurile petrecute aici. Dar degeaba, eşti precum nisipul înfiorat de vântul toamnei. Soarta ne voia pe amândoi, un drum ne purta spre viaţă, sufletele noastre erau sortite să trăiască, nu-ţi poţi stinge acest vis devenit amintire din inimă. Sunt clipe când te pierd de-a binelea. Laşitatea mă preface în nălucă, dar eu caut speranţă. Vântul de toamnă răscoleşte o mare pe care nu o mai cunosc,dar pe care sunt capabil să o înţeleg. Sunt dispus să rămân gol şi pustiu în faţa ta, să te iubesc şi să mă risipesc ca spuma valurilor dacă mi-o vei cere.  - Pleacă. -  Stai, nu pot pleca aşa simplu. - Nu mai rătăci şi deschide porţi către alte zări. Pleacă.    Am plecat. Mi-ar fi plăcut să rămân. Acum mi-ar fi plăcut să fi rămas. Mi-ar fi plăcut să fi făcut multe    lucruri. Mi-...

Ţi-am spus că toamna va veni şi culorile se vor stinge Ţi-am spus că pielea-ţi va fi albă ca zăpada iernii şi ochii îţi vor fi sticli Ţi-am spus că la apus voi fi departe şi  m-am dus Ţi-am spus că părul mi-e rebel în vânt iar buzele-mi sunt crăpate noaptea Ţi-am spus că luna se înalţă spre zenit iar cântecul tău e mai puternic Ţi-am spus cândva că toamna e aurie iar frunzele din ea sunt metalice Ţi-am spus că amintirile se întorc fugare şi-ţi lasă un vag regret Ţi-am spus că-ţi voi deveni ostilă după trei sau patru pahare Ţi-am spus că privirii mele nu-i poţi răpi nimic Ţi-am spus că uneori dragostea doare iar viaţa-i un pamflet Ţi-am spus că nu plâng şi că te iubesc Şi nu, nu spune nimic, arată-mi . . .