nu răspunde

ascultă. vine de la geam, de parcă bate.
bate bate bate.
anotimp după anotimp, boală după recuperare, dragoste după suferință.
e ploaia unei nopți de primăvară târzii.

bate bate bate vântul în gutui și îi scutură toate florile.
așa mă bați tu pe mine în câlcăi. și-mi pierd toată puterea.
ascultă. e o muscă disperată ce caută ieșirea.
las-o în pace, redă sunetul vuietului din capul meu.

bate bate bate fulgerul în întuneric.
mă luminează, mă îngrozește, dar îmi amintește de furtuna care se liniștește în sufletul meu.
simte. e răcoarea pe care oamenii o caută în iadul lor.
simte. e și plăcerea de a privi amarul lor.

ascultă. bat bat bat roțile tramvaiului pe șina ce-i poartă pe toți spre murirea lor.
e urletul orașului sufocat de frustrările tuturor.
e lătratul disperat al câinelui din lanț.
simte. e o bucurie să fii treaz când restul dorm pentru că s-au născut obosiți.





La botul calului

îmi plac oamenii, în special cei care tac.

cineva să îmi parfumeze camera într-o mireasmă ca cea a florilor de cireș.
cineva să îmi salveze ziua din calea rătăcirii în cearșaf.
îmi place luna ridicată deasupra valurilor și a digului care sparge marea-n două.
îmi place să simt nisipul rece sub tălpile-mi uscate.

cineva să deschidă ușa poștăriței care bate neîncetat.
cineva să răspundă la telefonul din hol.
cineva să îmi mute postul tv.
cineva să alunge păsările de la geam, mă deranjează cu fericirea lor.

îmi place votca, în special cu apă tonică.
mă mulțumesc și cu niște prune uscate.
cineva să aducă marea la mine-n pat, sufăr de astm cronic, am nevoie de briză, am nevoie de aer sărat.


măcar pentru azi . . . cineva ?
Copyright © 2014 29 decembrie

Distributed By Blogger Templates | Designed By Darmowe dodatki na blogi