Postări

Se afișează postări din iulie, 2015

Miercuri, ziua 5

Imagine
Există luni în care mă întreb dacă am rămas însărcinată. Sau voi rămâne. Vreodată ? Când ? Subiectul acesta, la nivel conversațional, îl evit din interior. Nu pentru că mi-este teamă, dar nu sunt pregătită. Iar în fapt, nici de pregătirea asta nu am idee în ce constă cu precizie.
Mă simt puțin buimacă. Am reușit să mă trezesc la o oră rezonabilă, 11:00. Pofte, gânduri, planuri. Fără planuri. Cafea și un ceai fierbinte pentru el. E neplăcut de frig afară. Angajații de la Enel se uită în dormitor. Ce obicei să tot repari la cabluri. Mai umblu goală. N-am secrete, umblu goală și desculță pe tot holul lung, din baie până în dormitor.
-          - Cine să pregătească ce anume ? Masa cu taicătu la apartament la mamaie, o voi anula. Și așa am rămas singură. Scriu la o lucrare și scriu și aici. Nu știu dacă mă gândesc mai mult la sex sau la mâncare.

Mai bine îmi aprind o țigară.
foto: Jana Brike

Cuibul de pițipoance-noua formă de organizare a prăpăditelor

Imagine
Pe unde treci- la serviciu, plajă, club, pub, etc.- vezi fetițe aranjate, cu buze gumate și extensii arse, toate  laolaltă . Acest tip de femeie se împrietenește cu ușurință cu oricare alta din aceeași categorie. Femei cu care va forma o castă de câțiva neuroni care orbitează. Au regulile lor interioare și norme de Paris Hilton la mâna a doua. Cu ce nu se identifică, din exteriorul castei hello kitty, resping prompt. Asta doar dacă factorul extern ( bărbatul ) nu afișează- pentru că nu toți posedă- o mașină din Germania și orice altceva care să le determine neuronul să orbiteze în jurul acestuia.

 Ei bine, fetițele care aparțin sectei pițiponcești sunt capabile să discute doar de două lucruri esențiale propriei existențe: la cine ți-ai pus unghiile și când/unde ieșim diseară la suc. Ăstora le-aș cumpăra un kg de brânză de oaie și jumate de roșii, iar pâinea le-aș lăsa să și-o cumpere din banii pe care i-au produs cu o seară în urmă. Motivul ? Pe lângă faptul că-i mâncare cu specific d…

Selecția naturală și șosetele

Imagine
Probabil că mulți dintre bărbații pe care i-ai părăsit la o țigară și un pahar de vin mai discută despre flerul tău și concizia de care ai dat dovada atunci când le-ai spus că îi vei părăsi. Scene de orgolii înfruntate, momentul când își dă drumul la gură ca jetul de la țâșnitoarele din parcuri. Îți reproșează, sub eticheta „câte am făcut pentru tine, dar nu îți reproșez, îți amintesc” , ba chiar exact asta faci june, și în momentul ăla îmi vine să mă înfing în tine și să te sparg ca pe un ou de Paște pentru că ai în tine două ovare și cotcodăcești ca găină când îi iese oul. Lucrurile bune pe care le-ai făcut, nu se aduc la cunoștință, ele nu se uită, tipule.
Degeaba. Un bărbat e rănit atunci când e părăsit, dar nu e rănit de faptul că decizia ta vine ca o urmare a acțiunilor lui. Hai să facem o plimbare, să discutăm. Nu, de data asta, îți iei șosetele alea murdare de le arunci pe la pantofi și pe sub pat,  și te duci singur.  Sunt ca o polițistă beată, dar tu ești mai beat ca mine, i…