Zilele imi sunt speciale toate

Am avut impresia cã mi se ia totul . Nu exista viaţã mai pustie ca a mea , care nu iubea nimic , ştiind cã într-o zi va pierde tot . Timpul în care trãim pare a avea viitorul irosit. Inimile ni se stafidesc din cauza durerilor noastre care se hrãnesc cu nopţi albe ca varul , cãci nimic nu poate trãi numai cu frumosul vieţii . Multe motive ca sã nu crezi în nimic şi chiar un Dumnezeu în care n-am putut sã cred mereu . Anii mei trec şi aduc devastarea . Mã pierd în reverie , mã simt atrasã de fantezia creatoare , o valoare consideratã pierdutã.



Un lucru e cert : nu o sã schimb eu lumea acum , dar cel puţin , în teza mea , pot spune ce cred .



E cineva în faţa cãruia mã simt nepunticioasã , datoritã viziunii sale asupra vieţii şi care trãieşte un idealism disperat , un om plin de iubire , de aceea dãinuie recunoştinţa mea . Îmi permite sã exprim manifestãrile teribile şi contradictorii ale sufletului meu . Când mã consideram pierdutã şi fãrã o direcţie precisã , o voinţã necunoscutã mie , m-a condus spre locuri în care am întâlnit lucruri esenţiale pentru viaţa noastrã . Aici am înţeles cã numai ceea ce faci cu pasiune meritã strãduinţa ta .



Multe destine ale căror speranţe , vise , temeri puteau fi mai bine înţelese dacã sincerã ar fi fost iubirea . Azi , nimeni nu iubeşte pe nimeni , invidia pare cã derivã din josnicie , iar dorinţele devin lume .



Tot astãzi am realizat cã dacã – mi împart fericirea cu alţii, zilele îmi sunt speciale toate.

Niciun comentariu :

Copyright © 2014 29 decembrie

Distributed By Blogger Templates | Designed By Darmowe dodatki na blogi