Joi, ziua 6. Negru

Imagine
starea mea devine din ce în ce mai senilă şi senil mi-e capul tot şi lucid e lângă tine. şi ce-mi dai tu amar de om de-mi e atât de strânsă viaţa lângă tine ? şi mă tâmpesc în zorii zilei fiorii reci ce trupul mi-l doboară şi mă tâmpeşte toată fiinţa ta de-antregul.
am nelămuriri şi toate nu-s legate doar de mine. încotro s-apuc, să-mi spăl păcatul ce l-am săvârşit cu tine ?
şi unde să mă ascund, să fug, căci degeaba, de nu mă urmăreşti tu, raţiunea o s-o facă.
şi de chiar şi ea ar renunţa, atunci Doamne, mă las la mâna Ta  . . .
   foto: Jana Brike

nu răspunde

ascultă. vine de la geam, de parcă bate.
bate bate bate.
anotimp după anotimp, boală după recuperare, dragoste după suferință.
e ploaia unei nopți de primăvară târzii.

bate bate bate vântul în gutui și îi scutură toate florile.
așa mă bați tu pe mine în câlcăi. și-mi pierd toată puterea.
ascultă. e o muscă disperată ce caută ieșirea.
las-o în pace, redă sunetul vuietului din capul meu.

bate bate bate fulgerul în întuneric.
mă luminează, mă îngrozește, dar îmi amintește de furtuna care se liniștește în sufletul meu.
simte. e răcoarea pe care oamenii o caută în iadul lor.
simte. e și plăcerea de a privi amarul lor.

ascultă. bat bat bat roțile tramvaiului pe șina ce-i poartă pe toți spre murirea lor.
e urletul orașului sufocat de frustrările tuturor.
e lătratul disperat al câinelui din lanț.
simte. e o bucurie să fii treaz când restul dorm pentru că s-au născut obosiți.





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

La botul calului

Eu Tarzan, restul Cita

Miel sau lup, mai bine decât vulpe