privit, ascultat, citit, iubit

În noaptea asta-i vesel, de mâine-i abătut și nu e dezolant, dar îl cuprinde teama, când noaptea a trecut. Știe să iubească cu gingășie ceea ce nu merită a fi iubit, iar tot ceea ce-l face să tresară, se transformă-n artă de privit, de ascultat și de citit.
Într-un mod neobișnuit, creează atmosferă prin atitudine și stil. Nu are clienți, dar are o priveliște plăcută a sânilor pe care-i pictează, pe care-i descrie-n rânduri și despre care cântă. Nu îi e nimănui drag în inima iernii și-n nopțile albe, dar e iubit pentru tonul ăla nou, arțăgos, sincer, care emană o beție polară în fiecare vară. Nu e un amestec de dispreț și viclenie, pe care-l întâlnești la orice om de pe câmpie, ci e cizelat în arta lui de a descrie. Nu e tată, nu e corporatist, nu i se deschid uși . . . dar nu e trist. Astea-s lucruri dezirabile, un mizilic, menite pentru un profesionist. El însă este un artist.

Nu e plin de succes și bine plătit, de aia nu-i nici durduliu, dar e vizibil măgulit și fericit datorită sutelor de ochi care l-au privit, ascultat, citit, iubit . . .



                                                                                                                             gabriela sch.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sub arcadele de fluturi

Sâmbătă, ziua 16. Mă opresc din când în când să privesc în spate