Postări

Se afișează postări din aprilie, 2015

Joi, ziua 6. Negru

Imagine
starea mea devine din ce în ce mai senilă şi senil mi-e capul tot şi lucid e lângă tine. şi ce-mi dai tu amar de om de-mi e atât de strânsă viaţa lângă tine ? şi mă tâmpesc în zorii zilei fiorii reci ce trupul mi-l doboară şi mă tâmpeşte toată fiinţa ta de-antregul.
am nelămuriri şi toate nu-s legate doar de mine. încotro s-apuc, să-mi spăl păcatul ce l-am săvârşit cu tine ?
şi unde să mă ascund, să fug, căci degeaba, de nu mă urmăreşti tu, raţiunea o s-o facă.
şi de chiar şi ea ar renunţa, atunci Doamne, mă las la mâna Ta  . . .
   foto: Jana Brike

Ocupat

Imagine
Sună cunoscut când nu-ți stabilești prioritățile din timp și nu atribui sistematic din timpul tău, celor care cu adevărat contează. Ocupat e o scuză, e un timp mort în care niciunul dintre noi nu ne spunem nimic, dar ne vorbim prin gânduri.
Frustrarea intră în acțiune când ceea ce-ți dorești și crezi că e favorabil pentru tine, devine prompt absorbit și cuprins de activități știute doar de persoana în cauză. Și te întrebi cum își poate distribui și concentra energia asupra altor evenimente, iar asupra întâmplărilor remarcabile de la început dintre voi doi se așază negura, ca aburii de apă care plutesc în aer, aproape de pământ, tulburând transparența aerului.
Ocupat distruge echilibrul atunci când celălalt e liber și devine singurul autor al poveștii voastre, pentru că evident, colaborarea a fost ruptă. Contractul s-a terminat, dar nu în termeni amiabili, pentru că celălalt a fost ocupat să-și facă simțită prezența la căderea de comun acord. Și mai rău, nu și-a trimis nici mediatorul …

fragment din Jurnal

Mi-am petrecut copilăria, pe maidan, în nopti calde de vară târzii și cu pământ între degetele de la tălpi și palme negre. Aveam 11 ani și iubeam cartierul, poveștile de groază în seri prăfuite de un aer secetos, mijita, înghețata la cornet-vafă și sucul de la dozator. Și să mă rostogolesc pe iarbă, în parc după o lungă partidă de gropicica, cu două-trei monede în buzunar când câștigam. Eram tunsă castron și nu purtam decât pantaloni și tricouri largi, pentru că eram cu patinele în picioare chiar și când ploua. Memoram două poezii ca să ies pe ușă afară și niciodată nu simțeam foamea. Când îmi era sete, mă duceam la colț de bloc și ceream un pahar de sifon, doar ca să nu mă duc acasă. Mama mă căuta printre blocuri că nu erau telefoane și mă găsea întotdeauna numai prin metode și căi doar de ea știute. O auzeam de pe terenul de la școala când țipa după mine. Azi, avem telefoane, avem minute și nu ne căutăm. Nici nu strigă după mine, dar știu că mă poate găsi oriunde m-aș afla. E magică…

Fotografia asta vorbește de la sine

Imagine
Dragilor, trebuia să împărtășesc cu voi priveliștea asta din balconul meu, în timp ce-mi beau cafeaua. Enjoy it.
Love, G.

Un bărbat inteligent știe ce vrea când o femeie inteligentă știe cum să ceară

Imagine
Amândoi vor același lucru. E clar, dar care dintre cei doi cere primul ? Instrumentul ăla magic de se numește inteligență te ajută să străpungi mentalul celuilalt precum acul ajută seringa să străpungă pielea. De ce mint bărbații inteligenți în legătură cu ceea ce își doresc ? Motivele sunt infinite, dar toate pornesc dintr-un punct comun- incapacitatea femeilor de a intui care sunt adevăratele motive pentru care el se vede cu tine. Confirmându-i un adevăr valabil doar pentru tine, el ca bărbat va ști mai departe cum să-ți direcționeze comportamentul și gândirea în așa fel încât adevărul lui va deveni cel universal acceptat. Subtilitatea e o armă puternică, dar controlată de mâinile nepotrivite, era va părea meschină. Și chiar banală pentru că nu va avea efectul râvnit, ci va acționa în sens invers, spre dezavantajul tău. Sunt bărbați care cer direct, dar aceștia sunt minoritari. Majoritatea dintre ei vor încerca să te scalde în ape limpezi, dar adânci. Și dacă nu știi să înoți cum tr…