Vorbă despre zevzecie, ca să fie un alint

Vorba multă, sărăcia omului, dar bogat e ăla care știe ce să spună. Cum. Când. De ce. 
Au trecut secole de când s-au scris tratate despre oratorie, despre arta retorica, în interesul civilizațiilor viitoare, care ar trebui să transforme dintr-un simplu cuvânt, un instrument al conversației îmbrăcat cu haine spirituale și nu din ultima colecție gucci lansată la mall. Este dificil să-ți dorești a obține ceva, dar tu să nu fii  apt  a-ți vinde doleanța printr-un dialog. Ia vezi, poate te ajută pantofii boss. 
Să dai din pedale, la vale, să te limpezești puțin. 
Că dacă domnița nu  pleacă cu tine, vei fi tulburat, nu vei pricepe care parte materială sau anatomică a accelerat procesul refuzului. Dar stai că-ți explic eu. Nu-i niciuna dintre alea două. E intelectul tău. Da, facultatea aia pe care ai făcut-o nu te ajută să operezi cu noțiuni, nu ți-a dezvoltat gândirea pentru că sutele de euro pe care le-ai plătit ca să o termini, te-au făcut mai prost. Unul cu diplomă. Cred că expresia asta este concentrată asupra ălora de se perindă ca frunzele în toamnă, pe aleile lăturalnice din bulevard. Ar trebui să existe un cadru instituțional la care să vă înscrieți pentru schimbarea traiectului conștiinței gelatinoase, fabricate din sirop de zahăr, în produsul finit, numit rahat. Și apoi să migrați ambalați la turci, să aveți piață de desfacere, că aici, rahat nu prea mai mănâncă nimeni, doar ăia care fac schimb de experiență cu voi. De arome, de inepții și de neghiobie.

Morala : Ştiu că sunt prost. Dar când mă uit în jur, prind curaj. Ion Creangă

sursă: weheartit.com

Niciun comentariu :

Copyright © 2014 29 decembrie

Distributed By Blogger Templates | Designed By Darmowe dodatki na blogi