Marți, de dinaintea lui joi; prima marți din jurnal

Imagine
Fericită. Așa m-am simțit în dimineața aceasta. Mâna lui fierbinte îmi aluneca pe coapse, iar respirația i-o resimțeam pe gât. Mă gâdila ușor, și mă excita în același timp. Degetele lui îmi mângâiau chiloțeii. Fiecare atingere a sa, trezea în mine dorințe carnale. Mă provoca într-așa manieră, încât mă inundam între picioare, ca Lunca Dunării primăvara. Mișcarea mâinii lui, din ce în ce mai accelerate, îmi provocau accese de excitație continuă. 

Voiam să-l simt, să-i ating buzele cu limba, să-i mușc gura toată și să-i ofer cel mai dement sex oral. Gândeam și voiam, pe spinarea impulsului, să mă iubească cu totul în această dimineață. Să-mi sărute vaginul și să-l simt că mă iubește. Ca o formă de apreciere și dorință, buzele lui au coborât pe sub pătură, să le întâlnească pe ale mele. Mi-a luat-o înainte.

 Sexul oral la mic-dejun este cea mai sănătoasă masă. Pentru cuplu. Am știut din momentul acela că-mi voi dori să i-o sug în fiecare dimineață și să fac sex cu el după-masă, toată viața …

Groapa unui timp de gunoi

desparte tu pustiul care ne cuprinde pe amândoi. dă-mi drumul la mână şi ia-ţi cu tine întregul trecut în spate.
.
.
.
sufletul colindă ca o pasăre pierdută în văzduhul unui orizont aplatizat. delicat mi-ai luat gândurile toate şi le-ai cuprins în propaganda unui simţământ abstract- iubirea. acţiunile tale toate şi scenariul pregătit, tu regizor, eu figurant într-o piesă a destinului smucit, au constituit fundamentul unei lumi plăpânde, greu de definit. şi deşi aş încerca să-ţi reconstitui fiecare gest, vorbă, abilitatea amintirii mele este dispersată. nu mă scuz, nu fac nimic din ceea ce m-ar transforma într-un om cretin, un om al certitudinii alerte şi continue, dar fiinţa care supravieţuieşte într-un cadru a cărei privelişte întristează şi pe ateul neînsufleţit, goliciunea de care încerc să mă distanţez precum lespedea nopţii şi grăbit tind să mă eliberez de cuceririle unei iluzii amoroase, m-au transformat într-un gândac scârbos în epicentrul unui haos aproape mistic.

.
.
.
nu mai cer absolut nimic conştiinţei mele, poate doar rezistenţă la acutele zdruncinări din freamătul interior.
ştiu că, din toate trebuie să întelegi că eşti un om puternic şi că nimeni şi nimic nu te poate opri din idealul tău.

dar care-i visul după care te ghidezi într-o lume imperioasă, meschină, lipsită de adevăratele valori ? cum   să-ţi găseşti menirea în povestea unui pasager fericit de pe un peron, să nu faci o gafă, să fii mereu impunător şi să treci peste trecut, prezent, viitor cu inima curată

înghit fiecare armistiţiu şi las treaba timpului pe seama unui cronometru fără baterii, fără motor . . .

Comentarii

Lex. a spus…
Ca de obicei, ma fascinezi prin cuvinte.
Irina Constantin a spus…
I came here for freedom and I found it!
iulia a spus…
cronometrul fara baterii se concretizeaza intr-un timp mort.
Otilia a spus…
Esti minunata ca de obicei!

Postări populare de pe acest blog

La botul calului

Eu Tarzan, restul Cita

Am calități. Societatea are defecte