colţ de marţi

uneori nu-mi rămâne decât clipa amintirii după ce mă trezesc în dimineţile târzii.
şi parcă patul e mai plin când am o pernă- măcar una.
şi parcă e mai cald când îmi simt mâna
sub pieptul învelit.

şi mi-e pustie inima când setea de visare s-a aprins.
picioarele sunt reci, transpirate şi-şi caută culcuş.
tavanul e şi mai alb când privesc la el întruna
şi parcă licurici se zbat în lumină
a murit sau n-a murit ? - sufletul de soare şi sare
sare de la lacrimile dimineţii.

ce-am păţit, ce mă frământă de-mi stă întreg sufletul pe-un ac ?

Comentarii

Rosaline a spus…
poate iubirea? sau anticiparea unui sentiment puternic care te va stapani vara asta? cine stie...niciodata nu putem sti ce stie inima mai devreme decat noi.
Iona a spus…
Neomodernisto! >:D< cum ai petrecut de 1 Mai?:))
Calin a spus…
dc nu am suferi,am mai scrie?
Calin a spus…
"Ramai acolo in varful muntelui, dar totodata te duci si-l mangai pe fiecare, cu rugaciunea ta. Si poate ca unii dintre ei chiar simt, se trezesc mangaiati si nu stiu de cine. E minunat sa mergi asa si sa mangai, fara sa stie celalalt."
Sa recunoastem:mai greu...
mi-e jena sa punctez de ce.
Anca Snow a spus…
Am citit poezia in timp ce ascultam Poets Of The Fall - Sleep... si.. wow :x
29 decembrie a spus…
@ Ioana: 1 Mai l-am petrecut pe malul Dunarii, sub un soare splendid, pescuind, cu hamacu..:))
a fost frumos
:)
tu?
Unknown a spus…
doar tu poti sa descoperi ce te framanta :)

Postări populare de pe acest blog

Sub arcadele de fluturi

Sâmbătă, ziua 16. Mă opresc din când în când să privesc în spate