Postări

Se afișează postări din mai, 2012

-n.

poate daca mi-ar fi placut fulgerul, as fi fost mai luminata. imi place intunericul, imi place sa ma vezi intunecata. sa nu descoperi nimic atunci cand, cu migaleala tu incerci, coastele sa mi le numeri. cum te afunzi in povestea mea abrupta si te lasi purtat de speranta unui deznodamant, dar el tot intarzie sa mai apara si te prabusesti brusc intr-un abis lipsit de amintiri. cum lasi tu gandul sa-ti tot fuga in paradis si nu-l prinzi de mana, cum printre amintiri de rob se-afunda si idealuri de desert. mi-ar fi placut sa fiu mai luminata, sa te petrec in fiecare seara, prin degete sa te trec si pe buze sa-ti asez iubirea. mi-ar fi placut sa fiu macar o raza in intunecatul tau trecut, macar atat. ce inima ne-ndurata a putut sa-ti ia si ultimul strop de licarire din acest suflet ridicol de nebun ?

locatar

Imagine
imi ploua in gura a mere uscate. imi ploua in ochi a val sarat de mare. imi ploua in urechi a claxon de biciclete si a pescarusi nebuni. imi ploua in creier a margine de lume, a ceata de nepatruns. imi ploua pe degete a alune si frunze din fagi uzi. imi ploua pe talpi a nisip ars si transpirat. imi ploua pe coapse a fiori calzi si piele rece. imi ploua pe pleoape a somn adanc si buze livide. imi ploua de atata timp in casa, mai ales in dormitor, incat mi-am astupat tavanul cu o perna. sunt singurul locuitor din blocul dinspre apus.

universul ghearei

am locuit candva intr-o casa de nebuni. le-am vazut fugarele expresii ale sufletelor lor. praful din urechi, inima uscata, durerea din glas, ceata din creier, focul din piept si pleoapele cazute sunt imagini ce nu iert. presupun ca nu am scapat niciodata din stramtoarea amintirii, caci fiecare somn e doar o reamintire, un cosmar existential din care nu ma pot sustrage. ploaia nu face decat sa-mi accentueze simturile si sa-mi provoace spasme cerebrale.unul dintre oamenii casei se afla acolo de un secol. isi mesteca pijamalele fara intrerupere si-si vedea fantoma pe pereti. ma aflam acolo exact ca un client la bordel. intindeam un ban si primeam cea mai frumoasa curva. poate daca m-as indragosti de o femeie, mi-ar fi de folos.

2

fierbea sangele in mine cand o vedeam cum se freaca de scaunul tapitat si ros in colturi, cautandu-si de treaba prin sertare si aratandu-mi fundul ala gras. barbasu nu iesea cu ochii din ziar vreo doua ore. nu cred ca stia a citi, dar ii placeau imaginile alb-negru, caci le decupa si le punea in rama. nu aveau nicaieri poze cu ei doi. doar poze ce ilustrau locul crimei unei curve din bordelul de pe bulevardul Beaumarchais. jegul si mirosul de hoit intra pe fereastra lor ingusta. mai iau o placinta si plec. mai privesc inca o data curul ala mare si ies.

nevastasa era o tarfa

masa e plina de pahare cu bere. fumul de tigara pluteste pretutindeni in camera obscura. doar un bec de vreo 30 de volti licareste neintrerupt. geamul e deschis larg, iar sita loveste nevrotic in el. o duhoare de peste mort si alge negre vine de afara. se aud glasuri de pescarusi pe marea pustie. valurile aduc marunte aluviuni pe malul incarcat de scoici. la orizont se vede cerul negru, parca stand sa explodeze. o nota de violenta pudica ii stapanesti pe cei asezati la masa. sunt intr-o semi-reverie ce-mi permite sa iau parte la acest spectacol de suflete amatoare si care totusi imi da voie sa raman distant. sunt destul de prost ca raman  in casa. imi iau pelerina si ies in graba pe usa. sufletul tipa dupa cativa vapori sarati de apa, iar ochii sclipesc cu stupoare la spuma murdara ce ineaca nisipul negru. zeci de pasi raman in spatele meu, urme de talpi care nu par a fi ale pantofilor mei. pantofi cumparati de la un nene cu care m-am tocmit la suma de 30 de lei. cerea 90 de le

4 ani de idei albe

Imagine
am mai incheiat un capitol si anume . . .  liceul. azi am avut gala de absolvire si pot sa fac o apreciere : a fost superb ! am crezut ca va fi usor si ca voi putea trece foarte repede peste momentul asta. realitatea insa mi-a infirmat acest lucru. iti doresti sa termini cat mai repede cu totul, vrei sa fugi din orasul de bastina, vrei sa cunosti oameni noi si sa devii student, dar faptul ca nu vei mai fii langa oamenii cu care ai petrecut 4 ani si in special langa profesorii dragi, te determina sa rupi o bucatica din marea amintirilor si s-o lasi aviz pe tocul de la intrare in clasa : am iubit romana, mi-a placut istoria si am urat al dracului de mult momentul cand s-au incheiat toate acestea. ma bucur mult pentru ca am fost apreciata si pentru activitatea mea extrascolara, literatura. va las mai jos o poza :">. hai fie 2. nu am mai multe .:)) astept sa imi povestiti, cei care au absolvit anul acesta liceul, cum a fost la voi :x

umanitate otravita

o bere blonda pusa la rece, un scaun pe-o terasa si-o foita rulata cu tutun. a doua mea buna prietena este ploaia. de fapt, prima prietena a mea, in general, este apa. nu stiu inota, dar iubesc apa. iesitul pe strazi in noptile calde de primavara au devenit un tipar pentru mine. simt cum racoarea de la 4 imi atinge degetele si cum parul se lasa agasat de umezeala. mai sunt masinile zgomotoase ce gonesc pe bulevard ca niste stafii. blocurile inalte, innegrite de fumul tevilor de esapament si teii inalti, inverziti, sunt tot ce ma leaga de mediul citadin. imbecili si imbecile, cam asa ii vad din coltul meu. creierul lor se scurge domol spre canalul colector. la marginea lui, se afla un cerber sortand prostia acestora in 3 parti, in functie de farmecul sau : sifonata, iremediabila si de netratat. pe scurt, ii trimit pe toti in ce-a de a doua grupa. as vrea sa ma duc intr-o camera cu tavan deschis, sa petrec un ceas sau doua...

ieri acolo, azi aici.

daca weekendul trecut  ma plimbam pe bulevarde prin capitala, astazi inspir aerul sarat al marii. si stiu ca perioada asta este atat de incarcata, cu bacul, cu admiterea, dar nu pot refuza plimbarile nocturne, noptile albe, gandurile nebune. mersul cu trenul, cititul unei carti cu un fir narativ mult mai deosebit decat cel al operelor literare impuse si apusul de soare prins la malul apei inspumate, reprezinta apogeul clipei atat de vie traita de sufletul meu. maine va voi povesti mai multe, pana atunci, in ultimile ore ramase din noapte, va doresc un somn usor...

am punctat

adun de atata timp prostia intr-un bol. e singurul lucru pe care pot sa-l spun clar : am o zi libera pe saptamana, din care 3 sunt pierdute. stau culcata cu picioarele desculte in nisip. am o zi libera si toate trei pierdute. privesc acest cosmos aducator de fericire. pe dracu. intr-adevar superb, stele, nori, luna, vant, aer rece, miros de papadie si gust amar de bere. gandurile mele sunt mai valoroase totdeauna cand imi vin departe de masina de scris.

trecător prin glas

Imagine
ce îi rezervă viaţa unui trecător ? decât momentele prea simple pentru oamenii nevăzători. îi dă apusul pe malurile apelor, îi dă adieri reci la vârful unui munte, îi dă speranţa unei zile mai bune şi iubirea unui om. cu ce-o să-nceapă viaţa a-mi oferi daca de mâine-mi schimb statutul de om plictisitor ? o rog să lase la urmă iubirea. am un alt dor . . .

colţ de marţi

Imagine
uneori nu-mi rămâne decât clipa amintirii după ce mă trezesc în dimineţile târzii. şi parcă patul e mai plin când am o pernă- măcar una. şi parcă e mai cald când îmi simt mâna sub pieptul învelit. şi mi-e pustie inima când setea de visare s-a aprins. picioarele sunt reci, transpirate şi-şi caută culcuş. tavanul e şi mai alb când privesc la el întruna şi parcă licurici se zbat în lumină a murit sau n-a murit ? - sufletul de soare şi sare sare de la lacrimile dimineţii. ce-am păţit, ce mă frământă de-mi stă întreg sufletul pe-un ac ?