continuare3

serios, real, privea marea ca un marinar. cine ar putea-o înţelege mai bine dacă nu acela care s-a plimbat pe ea, care luni de zile a privit doar întinderea albastră şi acalmia valurilor . . . el era omul care nu s-ar fi despărţit de ape, decât odată cu viaţa.
şi îi era atât de greu să se întoarcă la vechile trăiri, să se întoarcă la singurătate, iar pe chipu-i nedumerit plutea o gravă tristeţe. îşi auzea gâfâitul propriei răsuflări.

sub aparenţele calme, plănuia să scape de raţiune, căci altfel, viitorul i s-ar fi încheiat tot cu trecutul.

7 comentarii :

Ghost Painter spunea...

Create Love...is that possible?

©Ramonaa ‹з spunea...

wow..chiar scrii asa de frumos :o3:x

Denisa spunea...

Ai un stil atat de fain de a scrie:x
Povestesti cu expresivitate si e superb:x

Miss Tzutzu spunea...

N-ar trebui sa-si lase viitorul sa se incheie cu trecutul, cand nici macar prezentul nu se merita sa fie ratacit in amintiri.

£. H. spunea...

interesant

Nymphetamine spunea...

ma intrebam si eu axact acelasi lucru ca Ghost painter...

Fata care te iubeste spunea...

Dragostea din mintea noastra e mereu propria creatie a fiecaruia dintre noi.
Mereu vedem doarr ceea ce vrem noi cand iubim:(

Copyright © 2014 29 decembrie

Distributed By Blogger Templates | Designed By Darmowe dodatki na blogi