contaminare

ironia ta neiertătoare şi totodată caldă mi-a lipsit. nutrind după bucuria de a te avea precum odată,  răgaz inimii i-am dat şi am umplut golul lăsat cu nopţi de iarnă pustii, cu gânduri ce-mi distrug vitalitatea. în orice clipă sunt cuprins într-un joc melancolic al imaginaţiei lascive. orice durere, orice impuls nutreteşte în mine o abstinenţă împotriva tentaţiei. trupul ei e de nedescris. m-a lăsat sărac, să sufăr, iar chinul îl simt până în ultima fibră a inimii.
sălbăticirea vieţii mele  e de necuprins, excentrică şi de neînvins.
apariţia nevrozei mi-e măsurata-n secunde. am să mă reintegrez în ceea ce voi numiţi abis, iar pentru alţii, universul neatins.

Comentarii

Anonim a spus…
aii:x
Alex a spus…
wow :x .Foarte frumos !
Iona a spus…
este superb si ai scris atat de fluid, de liber...
Bianca Dobrescu a spus…
super ultimul rând :D
Goda a spus…
Toate postarile tale mi-au placut, mereu ai avut postari frumoasa :) Insa...tot n-am aflat ce-i cu 29 decembrie ? :d
Anca Snow a spus…
:X
Omul-Ancoră a spus…
Randurile ei sunt mereu libere. Cred ca aici e locul in care si ea se simte libera.
QED a spus…
Cand pierzi simti si mai acut nevoi... Dar abisul e o alternativa.

Postări populare de pe acest blog

Sub arcadele de fluturi

Sâmbătă, ziua 16. Mă opresc din când în când să privesc în spate