cuvânt de sfârşit
Ei bine, deşi ieri a fost 29 decembrie, numele blogului, semnificativ, a împlinit doi ani. Teoretic, abia în ianuarie pe 29 va face doi ani.
Doi ani de bucurie, de tristeţe şi linişte sufletească pentru mine. Doi de citit pentru voi, de comentat şi privit, căci arhiva mea e plină de fotografii aşa cum v-am obişnuit şi îmi stă în fire.
Doamne scriu rândurile astea de parcă s-ar sfârşi munca mea aici. Nu .. nu, munca mea abia acum începe dragii mei, căci cu doi ani în spate cererile sunt mult mai mari şi simt că nu pot face faţă. Să scriu zilnic, să public ceva special pentru voi, nu pot să fac asta. Eu am nevoie de o anumită stare atunci când public, când ea nu e prezentă, blogul stă. Nu dispar şi nu am să las niciodată blogul să moară.
Sper că v-aţi bucurat de zilele Crăciunului, zile de pace, căci mâine începe nebunia sfârşitului.
ps : revin mai pe seară .
Doi ani de bucurie, de tristeţe şi linişte sufletească pentru mine. Doi de citit pentru voi, de comentat şi privit, căci arhiva mea e plină de fotografii aşa cum v-am obişnuit şi îmi stă în fire.
Doamne scriu rândurile astea de parcă s-ar sfârşi munca mea aici. Nu .. nu, munca mea abia acum începe dragii mei, căci cu doi ani în spate cererile sunt mult mai mari şi simt că nu pot face faţă. Să scriu zilnic, să public ceva special pentru voi, nu pot să fac asta. Eu am nevoie de o anumită stare atunci când public, când ea nu e prezentă, blogul stă. Nu dispar şi nu am să las niciodată blogul să moară.
Sper că v-aţi bucurat de zilele Crăciunului, zile de pace, căci mâine începe nebunia sfârşitului.
ps : revin mai pe seară .
Comentarii
Felicitări! :*