Adio-ul

Imagine
Ce pot să-ţi dau eu ?
Un trup arzând de viu 
O minte nebună, febrilă
Ochi ce dau de înţeles diafana lumină 

Unde voi ajunge prin lunga dibuire a sufletului-ţi şovăielnic ? Mă întreb . . . sunt prea aproape, prea de murire? Ţi-e sufletul în floare  ori ţi-e dor de înflăcărata-mbrăţişare ?
Pretinzi că-mi ştii de frică, tu pui de cerşetoare, odată negând, taina dispare. 

Când stele se lovesc pe cer, în mintea ta se întâmplă un măcel. Tâmplele nu-ţi mai rezistă, mâini şi buze se strivesc de-al robiei tău trecut.
Eşti obosit, şi-al tău trup ce din lacrimă născut, devine acum totul ceţuri sfâşiate de vânt. Te credeam a mea eternă iubire, a mea vastă plutire. 

Te-ai dovedit, ca într-o geană, una câte una căzând, purtând lespezile negre amintiri, să fii cel care sensibilul meu suflet mi l-ai nimicit.

Suntem fii Lui, şi tu şi eu . . . nu ştiu care dintre noi a fost mai truditor. Dar gloria se-nalţă şi tu n-ai s-o vezi, eşti prea muşcat de lupte ale sânului femeiesc. Privirea-ţi va fi albă, pielea străb…

Am obosit

" lacrimi nesecate în suflete ne-au picurat şi de furtuni nenumărate viaţa noastră a tremurat.
am obosit de vin, de stele, am obosit de gândurile mele, am obosit de ochii care mă răsfrâng, neculegându-mi chipul din adânc.
am obosit râzând, am obosit de-atâta poezie, cântând doar cele care vor veni sau cele câte vrem să vie. "
                                                                                                                                              N.L.

Comentarii

Rosaline a spus…
de unde e fragmentul?
Rebeca C. a spus…
:x foarte frumos chiar!
Costea a spus…
Minunate rânduri :).
oh dear, welcome to paradise! ;)
BLUE FOX a spus…
Nicolae Labis desigur!
Noapte buna @29decembrie!:)
Kiraa. a spus…
pana spre seara, m-am simtit sterila, am obosit doar fizic.

Postări populare de pe acest blog

La botul calului

Eu Tarzan, restul Cita

Am calități. Societatea are defecte