Joi, ziua 6. Negru

Imagine
starea mea devine din ce în ce mai senilă şi senil mi-e capul tot şi lucid e lângă tine. şi ce-mi dai tu amar de om de-mi e atât de strânsă viaţa lângă tine ? şi mă tâmpesc în zorii zilei fiorii reci ce trupul mi-l doboară şi mă tâmpeşte toată fiinţa ta de-antregul.
am nelămuriri şi toate nu-s legate doar de mine. încotro s-apuc, să-mi spăl păcatul ce l-am săvârşit cu tine ?
şi unde să mă ascund, să fug, căci degeaba, de nu mă urmăreşti tu, raţiunea o s-o facă.
şi de chiar şi ea ar renunţa, atunci Doamne, mă las la mâna Ta  . . .
   foto: Jana Brike

Poveştile unui îndrăgostit III - A cincea tristeţe

Pierdut în delir, când lumea flămândă goneşte în noapte fără lună, când se înfructă ca nebuna iar în urma ei, marea devine cimitir. Spicul iubirii care din lacrimă s-a ridicat e alb, bătrân . . . se duce-n zbor neodihnit acum.
Ascultă-mă şi doar atât te rog, du-mă la marginea oraşului năruit de valuri şi lasă-mă. Acolo, vuietul mării îmi va lovi auzul subţire şi anotimpuri reci vor lăsa urme discrete în revărsarea timpului. 
Ritual nu vreau să-mi faci, îmi sunt de-ajuns sânii tăi ca fructele dulci şi pupila de-a pururea-ţi trează. 
Acolo, e orizontul unde lumea moare, dar eu nu vreau a muri, vreau să-ţi simt la amurg umerii cum cad obosiţi, vreau să stăm faţă-n faţă cu liniştea albastră.

Poate mâine, dacă nu, curând . . .









Comentarii

Better a spus…
e ceva in scrierile tale care imi da fiori...e frumos,e ca o atingere!

Postări populare de pe acest blog

La botul calului

Eu Tarzan, restul Cita

Miel sau lup, mai bine decât vulpe