Reacţie

ţin de foarte mult timp să vă pun o întrebare.
de ce intraţi, citiţi şi nu lăsaţi o urmă, o părere, un regret, un haz, o nebunie, o durere, un zâmbet, o nelămurire după publicarea articolelor ?
oamenii au păreri. ale voastre unde-s ?
aştept, după un apel, o reacţie.
scriu pentru oameni, nu stafii.

a polaroid world

ce speranţe de schimbare, ce atitudini. cine vă înţelege ?
există oameni atât de proşti, încât ajungem să deţinem noi incapacitatea de a îi înţelege.
fraţilor, căci ne e dat de la Dumnezeu să fim fraţi, vă dau o prăjitură.



ba nu, vă chem la mine şi vă dau şi o cană; cană plină cu . . . ce vreţi voi.

că la cât de dulci sunt prăjiturile, gândurile voastre se vor topi şi se vor prelinge pe ţesutul gros al intestinului.
îl clătiţi bine. vom vorbi despre educaţie.
o anecdotă mizeră pentru voi.
aţi băut toată cana ?
să începem.

nu cu biciul, educaţie, nu cu biciul.

ce ţi se întâmplă ţie e ereditar sau când te-a fătat măta asistentele ţi-au spălăcit creierul şi pete de alb rămase în urma clorului au ocupat o suprafaţă mare în carapacea ta ?
nu mă lua în serios, dar nici în glumă. adică, vezi tu, înţelegi, incertitudinea asta dezvoltă teorii proprii.
să te cred retardat sau doar prin mediocritate, superficialitate şi nivel de personalitate scăzut, media fiind ZERO se caracterizează gruparea ta de oameni din care faci parte ?
sunt rea ? hai că îţi mai torn o cană cu . . . ce vrei tu. ţi s-a uscat gâtlejul, te văd cum înghiţi în sec.
degeaba, nimeni nu mai poate schimba ceva la tine, nici măta nu a reuşit.
dar dacă ţi-ar fute cineva o bătaie, ai mai fi poponar sau lezbi ? sau un cocălar epilat cu bicu pe picioare sau ras la subraţ până la vene că  nu suporţi pilozitatea, care constituie unicul tău caracter sexual secundar.
semeni cu o pizdă.
cât de des te dai cu lac ?
îţi zic eu, cam cât de des mă şterg la cur după ce mă cac.

mai vrei prăjitură ?
ieşi dracu afară, trimite-o pe măta, se descurcă ea, doar e fată mare, îţi va face rost.




iubiri



când ai găsit iubire, ai uitat să mai întrebi ceva.
când ai găsit iubire, planurile ţi s-au risipit precum ceaţa dintr-o dimineaţă rece a verii.
când ai găsit iubire, ai uitat şi de calculele pe care ţi le-ai făcut şi viaţa acum pare mai plină de înţeles.
când ai deja iubirea, oamenii te apreciază.
când dăruieşti iubire, devii nemuritor.
căci doar muritorii caută nemurirea fiindcă nemuritorii nu ştiu ce este aceasta.

let's let it happen



- culorile mele nu există. culorile mele sunt deseori încurcate. hai să plecăm, a venit timpul şi simt că a locui aici ne va aduce sfârşitul. cât să stau aici ? tu refuzi orice ţi se oferă. şi iubirea, iubirea ta e doar o ocazie nebună de evadare. oriunde aş întoarce capul nu văd altceva decât suflete pierdute prin nisip şi unghii galbene ale degetelor pe trotuare. nespălaţi şi mirosuri de transpiraţie pe două picioare mergând pe un asfalt încins. e gunoi oriunde. e gunoi şi la mine acasă. hai te rog eu, ne facem  bagajele şi plecăm. tu mă auzi ? mă înţelegi ?
de ce mai stai aici ? nu ţi-aş fi spus niciodată că plec de lângă tine, dar dacă tu nu eşti de acord, eu am plecat să ştii. am plecat şi nu îmi mai pasă.
- let's let it happen.



so. . .


CÂND

unii oameni
de fapt, toţi oamenii.
ce tot zic eu toţi, sunt puţini.
dar n-o mai lungesc degeaba.
oamenii dezamăgesc întotdeauna. Iubeşte-i oricum.



var

- mă gândeam că poate dacă am reuşi şi noi să facem ceva, ne-am simţi mai bine.
- păi ţi-am zis, stai mai aplecată.
- nu pot.
- e nu poţi, nu vrei. te gândeşti numai la tine.
- nu nu, vreau să ne fie bine. mă aplec.
- aşa. da e ok.
- mai trebuie ?
- dacă mai poţi . . .
- acum ?
- excelent. ce simţ estetic ai.
- mă doare spatele.
- hai ridică-te, gata am terminat.
- aşa repede ?
- cât credeai că va dura ? o veşnicie ?
- nu, dar nici să se termine aşa repede.
- treci lângă mine.
- ?
- ce bine se vede.
- nu înţeleg.
- taci şi dă-mi bidineaua, ai ratat acolo în colţ, ţi-am zis să stai aplecată.
- am încercat.
- pe dracu.


insule


insule.
insule pline de oameni care te vor . . . orice.
niciodată nu vor înceta.
oamenii- insule pierdute în largul oceanului  deja prăfuit de albeaţa timpului. minţi apuse.
handicap adus în urma aventurilor. anul ăsta, mulţime de noi vise.

am şi eu unul, doar că nu are ursuleţul lui.

nes . . . cafe`

- iar bei ?
- tu ţii mult la întrebarea asta.
- nu, o doar repet.
- iar fumezi ?
- ce, nu am voie ?
- ce, oamenii nu beau ?
- du-te dracu'.
- deja devine scandalos. mă laşi să beau sau plec ?
- nu ai unde.
- la curve.
- te ştiam impotent, se vede pe faţa ta.
- . . .
- şi totuşi, ce bei acolo ?
- cafea.
- atunci rămâi.


ai intalnit ?

oameni inspiră oameni.
şi fără să vrei, mulţi oameni ţi-au dat un impuls.
nu îi cunoşti, dai ai senzaţia că ţi-au vorbit cândva.
oamenii sunt aceeaşi, modul în care te atrag e diferit.


Argint

sunetul ploii - vocea care îţi atârnă de ureche până la ultima picătură.
mirosul ei -  duhneşte profund a asfalt ars prăfuit  şi umezeală rece.
gustul ploii - cireşe necoapte din pomii cerului.
feeling-ul  -  epurare a sufletului mizer şi amestec dulce de fiori calzi.

s-a oprit ploaia.

amintirea ploii - şiroaiele de pământ rămase printre degete vor aminti de nevoia de  
                        apă pentru suflet.
-crezi ?
-în ?
-în ceva.

-uneori.
-păi şi ?
-păi ce?
-păi în ce anume crezi ?
-în apus de soare.

-eşti nebun.
-mi-aş dori.

Visare

-dă sticla aia de vin şi nu te mai preface, că nu suferi deloc.
-te-ai putea abţine măcar azi de la criticile tale infame ?
-eşti o proastă, nici asta nu am voie să spun ?
-ia dracu sticla asta de vin şi bea ca porcul. de când ştiu îmi faci complimente odioase.
-ce dezgust pe tine. poţi să bei cu mine sau poţi să te duci dracu la măta.
-fumul tău de ţigară e în jurul meu, duhneala  ta mizeră adună muştele . . .de două zile bei ca animalul. Boule !
-deschide un geam.
-deschid pe măta !
-nimeni nu vă întelege, voi femeile. . .  din voi am ieşit şi în voi ne întoarcem şi mintea noastră se roteşte ca o planetă greoaie, mereu şi mereu, numai în jurul vostru.
-şi măta era femeie şi a fătat un bou.
-boul ăsta te iubeşte.
-cu iubirea ta glorioasă mi-ai schimbat viaţa. e din ce în ce mai rea.
-nu ai vrut tu vise ? uite că acum visele au devenit lume.
-nu e lumea mea. cine m-ar mai înţelege dacă aş continua în ritmul ăsta ?
-probabil eu.
-vorbeşte drojdia din tine. nu îmi dăruieşti nimic, decât parfumul tău alcool melancolic.
-mă duc să mă culc, cu tine nici un pahar de vin nu reuşesc să beau, îţi merge gura aia non stop.
-poate vorbind notoriu vei înţelege că am nevoie să trăiesc viaţa cu toate deliciile ei.
-poate dacă ai înceta dracu să mai vorbeşti voi reuşi să adorm.
-m-am îndrăgostit de o statuetă.

satelit

un drum veşnic deschis către infinit e un sentiment. atunci când spui cuiva te iubesc, cu siguraţă porţile sale îţi vor fi deschise.
ia o hârtie şi scrie un sentiment trăit de mult.
poţi da hârtia oricui.
dar mai ales ţie. iubindu-te pe tine, le dăruieşti iubire celorlalţi.
dacă îţi aduci aminte de acelaşi sentiment, înseamnă că, într-un fel sau altul, el te defineşte.


Oare cât de mare o fi un elefant mic ?



viaţă lungă şi în rest orice.

m-am gândit să merg la meci. la meci de fotbal.
în orice găseşti ceva drăguţ.


seara,  mă duc la concert viţa de vie.


 
nu văd multe. aceleaşi lucruri :

adolescenţii-bucurându-se de infama atmosferă.

soliştii - bucuraţi de faptul că beţivii mici au chitări pe care le cară în spinare.

m-am dus acasă şi m-am culcat.


dimineaţă, hopa sus trezirea.

are loc delta drag racing.






toţi prezenţi suntem atraşi de godzilla, cea mai puternică maşină aflată în concurs.
ochii nu mai au cuvinte.

a început săptămâna.
mă duc pe brânci la şcoală.



Am putea

dacă aş înceta să mă zbat între pereţi, aş reuşi mai mult.
aş uita de timp şi aş trage o fugă să-mi spăl sufletul la mare.
am putea  avea momente speciale.
am avea dorinţe pe care le-am putea îndeplini şi am iubi mai des.
am putea avea un animal. am putea avea flori cu petale argintii.
am vedea mai des luna şi am lua-o cu noi acasă, în suflet.
de fapt, am avea tot ce ne dorim, dacă ne-am opri pentru un moment din tot ceea ce am făcut până atunci.
oamenii, într-un fel sau altul, respiră.
şi nu folosesc oxigenul.
ei au amintiri.

Una bucată "doamnă" pe jumătate dezbrăcată


Pe cât de bine arată "doamna" pe atât de bestială este faza. Râd şi râd. Poate are ceva praf aspirat pe nări sau o protesta...cine ştie...chiar nu contează când vezi acel corp sexy şi cum persoanele masculine de faţă nu işi mai pot lua ochii de la ea. De remarcat mai este că poliţia nu foloseşte "forţa" pentru a o sălta de pe cabina telefonică, cum probabil s-ar fi întamplat la noi. 

Viaţa e frumoasă !  

Care vii la mare ?


Dacă ne grăbim vom găsi şi noi un loc.

1 mai

M-am gândit să îmi iau prietenii


Şi să petrecem în natură. Să dormim cu cortu.


Apoi am zis, mă ce ar fi dacă am pleca cu maşina ?
Găsim noi un loc.


Lucrurile cele mai frumoase sunt acelea peste care suflă nebunia şi ne-am propus să luăm avionul


să mergem să bem ceva rece la o terasă.


Parcă mai bine era dacă luam prietenii şi mergeam la mine. Vorbeam de vremurile apuse stând pe canapea la o bere.




Şi ca să vezi casa de pe plajă era liberă.


Dar mi-am amintit ceva,


am promis cuiva că ne plimbăm cu


la apus de soare.

Şi am uitat de promisiune.
Am uitat de ce vorbisem cu toţi.
Prietenii au rămas să taie frunza la câini şi să bată la tobe până în zori.
Nu s-au plictisit.

Iar eu am băut un pahar de apă şi chiar mi-a plăcut.
Copyright © 2014 29 decembrie

Distributed By Blogger Templates | Designed By Darmowe dodatki na blogi