Noaptea de petale

Aş vrea să-mi regăsesc trupul din care am plecat în visare. Tu inimă, odihneşte umblarea nebunei cu irisul întunecat cu pâlpâiri gălbui, cu pleopa cu genele lungi şi pupila care poartă în ea ceva duios.
Când ai vrut să mă săruţi, gura mi-a rămas întredeschisă, cu buzele umede şi livide. Am simţit fiorul rece ce mi-a cotropit sufletul tot ca o haită de lupi flămânzi de sânge fierbinte.
Mă uit prin ochii lui cu ochii mei . . . ceva liniştitor se strecoară în pieptul său, sub care inima ridică bătăi încete pe care le simt pe coastele-mi fragile şi subţiri. Dacă ar fi iubire, sufletul nu mi-ar hălădui ca o vedenie, iar dacă ar fi iubire din nou, aş recunoaşte-o. Se lasă  pe podea ca o umbră neîmbrăcată. Asta-i dorinţa ce te-apasă, eşti sătul de mirosuri şi aduceri aminteri; întins pe podea, într-o tăcere aproape rituală, aştepţi dragostea din acest amestec romantic.
Obrajii tăi, buzele şi fruntea, toate acestea strălucesc în întuneric. Dar ce contează toate acestea dacă sufletul ţi-e pierdut la capătul lumii devastat şi acoperit de-un strat sărac de împliniri. Te-ai jucat cu frumosul vieţii, dar nu ai împărţit nimănui fericirea.. Te pierzi în conturul nopţii, în reverie, în pustiu; eşti o fantezie care dăinuie în marea mea dragoste.
Eşti gol şi liber, eşti uşor şi fără amintiri, eşti un gând de-al meu trecut în pagini de hârtie albă. Eşti lins de apa dulce şi însetat după dragoste, eşti firul de nisip trecut prin viaţă, eşti foşnetul mării şi spuma sa.
Toţi visăm. Aşa începe, ca într-un vis . . .

Comentarii

oranti a spus…
...si la fel se si termina, pentru ca suntem, noi,luati impreuna si fiecare in parte,un vis pe care cineva il tot uita in fiecare dimineata.
Ma regasesc in scrisul tau, de la ani lumina distanta.

Postări populare de pe acest blog

Sub arcadele de fluturi

Sâmbătă, ziua 16. Mă opresc din când în când să privesc în spate