Un fraier ce era

- Şi cui i-ar păsa dacă ai greşi ?
- Nu . . . mi-e teamă. Va înţelege mai târziu ce am avut de gând.
- Eşti prost, chiar nu pricepi că nu mai e aici şi că nu te poate învinui ?
- Da, însă amintirile mă acoperă şi se prind de mine, oriunde întorc privirea mă lovesc de ele.
- Eu nu te înţeleg, eşti nebun frate. Ce e cu tine ?
- Am iubit-o şi o iubesc.
- Imposibil, îţi mai pasă de patul ei putred şi tăvălit de atâţia bărbaţi . . . 
- Iubirea are consolări pe care prietenia nu le are.

Comentarii

Lavinia a spus…
Imi plac dialogurile tale. Pentru ca nu le inteleg. :))
T. a spus…
straduieste-te :))

Postări populare de pe acest blog

Sub arcadele de fluturi

Sâmbătă, ziua 16. Mă opresc din când în când să privesc în spate